Omul pozitronic by Isaac Asimov

Author:Isaac Asimov
Language: eng
Format: mobi
Publisher: Harq al-Ada
Published: 2011-01-26T23:00:00+00:00

TREISPREZECE

După moartea Micuţei Domnişoare, Andrew încercă o stare de apăsare ce nu-l părăsi luni de zile. Se gândise că "durere" ar fi reprezentat un termen exagerat, fiindcă bănuia că în reţeaua lui pozitronică nu exista un sentiment care să corespundă cu precizie durerii sufleteşti a oamenilor.

Cu toate acestea, nu putea nega faptul că era tulburat într-un mod ce putea fi asociat doar pierderii Micuţei Domnişoare. Nu l-ar fi putut cuantifica. O anumită îngreunare a gândirii, o încetineală stranie a mişcărilor sale, senzaţia unui dezechilibru general… le simţea pe toate acestea, însă era convins că nici un fel de instrumente n-ar fi putut detecta o modificare a capacităţii lui.

Pentru a atenua această stare, căreia nu voia să-i spună "durere", se cufundă cu totul în cercetările sale asupra istoriei roboţilor şi manuscrisul cărţii începu să devină tot mai voluminos.

Un prolog scurt era suficient ca să trateze conceptul de robot în istorie şi literatură - oamenii de metal din miturile antice greceşti, automatele imaginate de scriitori inteligenţi precum E.T.A. Hoffman şi Karel Capek, ca şi alte asemenea închipuiri.

Rezumase istoriile străvechi şi nu mai revenise la ele. Principalul lui subiect îl reprezenta robotul pozitronic - adevăratul şi autenticul robot.

De aceea, Andrew trecu rapid la anul 1982 şi la constituirea "Roboţilor şi Oamenilor Mecanici Americani" de către vizionarul Laurence Robertson. Simţea că retrăia el însuşi istoria, povestind despre primii ani de strădanii în laboratoarele sărăcăcioase, amenajate într-o magazie dezafectată, şi despre cea dintâi reuşită în construirea creierului pozitronic din platină şi iridiu, după nenumărate eşecuri. Conceperea şi dezvoltarea celor Trei Legi indispensabile; triumful lui Alfred Lanning, şeful cercetării, în proiectarea roboţilor mobili; stângaci, greoi şi muţi, totuşi capabili să interpreteze ordinele oamenilor şi să aleagă soluţia optimă dintr-un număr de acţiuni posibile. Iar apoi, la începutul secolului douăzeci şi unu, apariţia primilor roboţi vorbitori.

După aceea, Andrew trecu la un subiect mult mai tulburător pentru el: epoca reacţiilor omeneşti negative, isteria şi teroarea stârnite de noii roboţi, promulgarea legilor care interziceau utilizarea muncii robotizate pe Pământ. Întrucât miniaturizarea creierului pozitronic se găsea de-abia în stadiile primare, implicând sisteme complexe de răcire, primii roboţi vorbitori mobili fuseseră gigantici. Înalţi de aproape patru metri, ei păreau nişte monştri ameninţători, care trezeau toate spaimele umanităţii faţă de fiinţele artificiale: monstrul lui Frankenstein, Golemul şi celelalte coşmaruri similare.

Cartea lui Andrew dedica trei capitole perioadei aceleia în care teama de roboţi ajunsese la apogeu. Fuseseră foarte greu de scris, fiindcă se refereau exclusiv la iraţionalitatea umană - un subiect aproape imposibil de înţeles pentru Andrew.

Îl abordase pe cât putuse mai bine, căutând să se transpună în pielea oamenilor, care - deşi ştiau că acele Trei Legi ofereau o protecţie absolută, împiedicând orice acţiune răuvoitoare a roboţilor - continuau să-i privească pe roboţi cu groază şi ură. După o vreme, Andrew reuşise să priceapă, atât cât reuşise, cum fusese posibil ca omenirea să se simtă nesigură în prezenţa unei garanţii aşa de solide a securităţii.

Scotocind prin arhivele roboticii, el descoperi că aceste Trei Legi nu reprezentau o protecţie totală, aşa cum se părea.

Download

Copyright Disclaimer:
This site does not store any files on its server. We only index and link to content provided by other sites. Please contact the content providers to delete copyright contents if any and email us, we'll remove relevant links or contents immediately.